0
Afișez toate cele 15 rezultate
La pisici alergia alimentară se vede aproape întotdeauna pe piele: pisica se scarpină pe bot și pe gât, se linge pe burtă și pe coapse până rămân porțiuni fără blană, iar pe bărbie și în jurul buzelor apar cruste. Mai rar se adaugă scaunul moale și regurgitările. Exact aceleași semne le dau dermatita provocată de purici, otita și atopia, așa că înainte de a schimba hrana duceți pisica la medicul veterinar și tratați-o antiparazitar, altfel dieta nu arată nimic.
Reacția apare de regulă la proteina pe care pisica a mâncat-o luni la rând: pui, vită, mai rar pește sau lactate. De aici și cele două tipuri de rețete. Cele monoproteice au o singură sursă de proteină animală, de preferat nouă pentru pisică: rață, miel, somon, iepure. În cele hidrolizate proteina este descompusă în fragmente scurte, pe care sistemul imunitar nu le mai recunoaște ca străine, așa că rețeta ajută și atunci când nu știți la ce anume reacționează pisica. Dietele hidrolizate și cele veterinare sunt prescrise de medicul veterinar, tot el stabilește și durata administrării. Cerealele sunt rareori ele însele alergen, însă formulele fără cereale au o listă de ingrediente mai scurtă și mai ușor de urmărit.
Verificarea se face prin dietă de eliminare: 8–12 săptămâni pisica mănâncă doar rețeta aleasă, fără recompense, fără bucăți de la masă, fără vitamine aromatizate și fără acces la castronul altui animal din casă. Digestia răspunde în 2–3 săptămâni, pielea mai încet: ameliorarea se vede din săptămâna a 4-a sau a 6-a. Dacă mâncărimea a trecut, se revine câteva zile la hrana veche, iar revenirea semnelor confirmă diagnosticul. Această provocare se face tot cu acordul medicului veterinar. Trecerea propriu-zisă la rețeta nouă durează 7–10 zile, amestecând-o treptat cu cea veche.
Dacă tabloul depășește alergia alimentară, vedeți hrana medicinală pentru pisici, iar dacă apare doar scaun moale, fără semne pe piele, potrivită este hrana pentru digestie sensibilă. În selecție sunt circa 15 poziții, prețuri de la 30 MDL: produse Farmina, produse Brit Pet Food, produse Royal Canin, produse Calibra. Livrăm în Chișinău și în toată Moldova, cu plata la primire.
Alergia alimentară se manifestă tot anul și aproape mereu cu mâncărime: pisica se scarpină pe bot, gât și urechi, se linge pe burtă până rămâne fără blană, pe bărbie apar cruste. Sezonalitatea și mâncărimea la baza cozii indică mai degrabă purici sau atopie, nu mâncarea. Nu există o analiză de sânge de încredere pentru alergia alimentară la pisici, diagnosticul se pune prin dietă: 8–12 săptămâni pe o singură rețetă și revenirea la hrana veche pentru verificare. Înainte de a începe, duceți pisica la medicul veterinar, ca să excludă paraziții, otita și infecțiile fungice.
Rețeta monoproteică are o singură sursă de proteină animală, rață, miel, somon sau iepure, și ajută doar dacă acea proteină este nouă pentru pisică. În cea hidrolizată proteina este descompusă în fragmente scurte, pe care sistemul imunitar nu le mai recunoaște, așa că funcționează și când nu știți la ce reacționează pisica. Rețetele monoproteice pot fi ținute pe termen lung, cele hidrolizate se folosesc de obicei în perioada de diagnostic și sunt prescrise de medicul veterinar. Dacă pisica a mâncat ani la rând pui și pește, începeți cu o proteină neobișnuită pentru ea.
Digestia răspunde prima: scaunul moale și regurgitările dispar de regulă în 2–3 săptămâni. Pielea reacționează mai lent, ameliorarea vizibilă vine din săptămâna a 4-a sau a 6-a, iar imaginea completă după 8–12 săptămâni. Nu schimbați hrana mai devreme, altfel nu veți ști dacă a funcționat sau nu. Dacă după 12 săptămâni de dietă strictă nimic nu s-a schimbat, rezultatul se consideră negativ și mergeți din nou la medicul veterinar pentru un alt plan.
Nu. La pisici reacția este declanșată mai des de proteina animală, pui, vită sau pește, decât de grâu ori porumb. O rețetă fără cereale, dar pe bază de pui, nu ajută o pisică sensibilă la pui. Utilitatea formulelor fără cereale este alta: lista de ingrediente e mai scurtă și e mai ușor de urmărit ce mănâncă pisica. Uitați-vă la sursa de proteină din primele rânduri ale compoziției, nu la textul de pe fața ambalajului.
În perioada dietei de eliminare pisica primește doar rețeta aleasă și apă. Recompensele, bucățile de la masă, laptele, vitaminele cu aromă de carne și chiar pastele de dinți aromate anulează testul. Dacă aveți mai multe animale, hrăniți-le în camere diferite și strângeți castroanele, mâncarea altuia contează ca abatere. O singură zi ratată dă totul peste cap și cele 8–12 săptămâni se iau de la capăt.
Verificați întâi dacă dieta a fost cu adevărat strictă și dacă ați ținut-o 8–12 săptămâni. Dacă totul a fost respectat și mâncărimea a rămas, cauza de obicei nu este mâncarea: la pisici sunt mai frecvente atopia și dermatita provocată de purici, apar și otite ori afecțiuni fungice. Pasul următor este consultul la medicul veterinar: raclaje, tratament antiparazitar, iar la nevoie o dietă medicinală prescrisă de el. Hrana rămâne atunci parte din planul de tratament, nu un înlocuitor al lui.
