Dacă nu plănuiești să folosești motanul la reproducere, merită să-l castrezi. Un motan castrat marchează mai rar casa cu urină cu miros puternic, fuge și se bate mai rar, deci primește mai puține mușcături, prin care se transmit virusul imunodeficienței feline și virusul leucemiei feline. Operația se face la 4-5 luni, înainte de maturizarea sexuală, dar și un motan adult poate fi castrat. Principalul dezavantaj practic: după operație motanul mănâncă mai mult și se îngrașă ușor, așa că porția trebuie controlată din prima săptămână.

Ce este castrarea și prin ce se deosebește de sterilizare

Castrarea motanului înseamnă îndepărtarea ambelor testicule sub anestezie generală. Chirurgul face două incizii mici pe scrot și, potrivit International Cat Care, de obicei nu e nevoie de fire de sutură pe piele: inciziile sunt atât de mici încât se vindecă singure. De cele mai multe ori motanul pleacă acasă în aceeași zi.

În vorbirea de zi cu zi, operația la motani e numită și ea sterilizare, dar termenul nu e exact. Sterilizarea în sens strict oprește reproducerea, dar păstrează producția de hormoni. Castrarea elimină sursa de testosteron și, odată cu ea, dispare comportamentul sexual. Tocmai de aceea se face. Dacă doar se leagă canalele deferente (asta e vasectomia), testiculele rămân și continuă să producă testosteron: motanul nu va mai avea pui, dar marcajul, mieunatul insistent și fugile de acasă rămân.

Ce se schimbă în comportament

Un motan adult necastrat pleacă în perioada de împerechere departe de casă și s-ar putea să nu se mai întoarcă, își marchează teritoriul cu urină foarte mirositoare (uneori chiar în apartament) și se bate mult mai des. Așa descrie situația International Cat Care. Castrarea elimină cauza hormonală a tuturor celor trei obiceiuri.

Date concrete găsești într-un studiu al Universității Cornell (Spain și colaboratorii, 2004): 1660 de pisici din adăpost au fost urmărite până la 11 ani după operație (în medie aproximativ 4 ani). La motanii castrați înainte de 5,5 luni, marcajul urinar, comportamentul sexual, abcesele și agresivitatea față de medicul veterinar au apărut mai rar decât la cei castrați mai târziu. E o asociere, nu un mecanism dovedit, dar concluzia e practică: castrarea timpurie e asociată cu mai puțini motani care marchează.

Garanții nu există. Potrivit ghidului AAFP și ISFM despre eliminarea în afara litierei, aproximativ 10 % dintre motanii castrați fără boli ale căilor urinare continuă să marcheze. Și nu se opresc imediat: potrivit ASPCA, poate dura până la 30 de zile. Dacă motanul marca deja înainte de operație sau marcajul a apărut după ea, caută cauza: stres, motanii vecinilor de la fereastră, o boală a vezicii urinare. Am explicat pas cu pas cum faci asta în articolul „Motanul marchează în casă: de ce o face și cum îl oprești”.

De obicei castrarea nu strică firea motanului. Medicii veterinari de la Cornell scriu că la aproximativ două săptămâni după operație motanul se va purta, cel mai probabil, la fel ca înainte, doar fără comportament sexual. În același studiu din 2004, motanii castrați devreme se ascundeau mai des, iar la motani și pisici analizați împreună s-a observat mai des timiditatea. Este un dezavantaj real al operației timpurii.

Ce beneficii are castrarea pentru sănătate

  • Mai puține bătăi și mușcături. Motanii necastrați fac mai des abcese în urma mușcăturilor. Prin mușcături se transmit virusul imunodeficienței feline (FIV) și virusul leucemiei feline (FeLV).
  • Risc mai mic de a muri pe șosea. Un motan care caută o pisică parcurge distanțe mari, iar International Cat Care menționează explicit riscul crescut de a fi lovit de mașină.
  • Fără cancer testicular. Organul este îndepărtat, deci în el nu mai poate apărea o tumoră. Centrul pentru Sănătatea Felinelor de la Cornell adaugă că aproape sigur nu va apărea nici mărirea prostatei.

Există date și despre durata vieții. În baza britanică VetCompass (O’Neill și colaboratorii, 2015), la pisicile care au murit la 5 ani sau mai târziu, castrarea a fost asociată cu o viață mai lungă. E o asociere, nu o cauză dovedită: este posibil ca animalele castrate să fie îngrijite mai bine în general. Ce altceva influențează durata vieții afli din articolul „Cât trăiesc pisicile”.

Dezavantaje și riscuri: ce nu spun susținătorii castrării

Kilogramele în plus

Acesta e principalul dezavantaj. Într-un experiment mic al lui Fettman și al colaboratorilor săi (1997, câte 5-6 motani în grup), motanii castrați au luat în trei luni în medie 30,2 % în greutate, iar cei necastrați 11,8 %, și cei castrați au acumulat vizibil mai multă grăsime. Sinteza lui Larsen (2017) explică mecanismul: motanului castrat îi crește pofta de mâncare. Într-unul dintre experimentele analizate acolo, motanii castrați mâncau semnificativ mai mult deja la 3 zile după operație, iar greutatea a crescut semnificativ până în săptămâna a 7-a. Consumul de energie la motanii adulți aproape nu se schimbă. Motanul nu se îngrașă pentru că „i s-a încetinit metabolismul”, ci pentru că mănâncă mai mult decât înainte.

Excesul de greutate la pisici e legat de diabet, boli ale articulațiilor, constipație, boli ale căilor urinare și ale ficatului. Se poate preveni: dacă controlezi porția din prima săptămână, de cele mai multe ori reușești să eviți kilogramele în plus. Am explicat cum calculezi porția și ce faci dacă motanul s-a îngrășat deja în articolul „Pisica s-a îngrășat: cum calculezi porția și în cât timp slăbește”.

Anestezia

Orice operație sub anestezie generală are riscuri. Într-un studiu britanic mare (Brodbelt și colaboratorii, 2008, aproximativ 79 de mii de anestezii și sedări la pisici), riscul de deces legat de anestezie în primele 48 de ore la pisicile sănătoase a fost de 0,11 %, cam un caz la 900. La pisicile bolnave a fost mai mare, 1,4 %. Înainte de operație medicul examinează motanul, iar unuia adult sau în vârstă îi poate recomanda analize de sânge. Nu renunța la examinare: medicul trebuie să afle din timp despre eventualele boli.

Ireversibilitatea

Castrarea nu poate fi anulată. Dacă există chiar și o mică șansă ca motanul să fie de rasă și să fie folosit la reproducere, hotărăște asta înainte de operație.

Mitul: după castrarea timpurie uretra rămâne „îngustă”

Multă vreme s-a crezut că castrarea timpurie împiedică dezvoltarea uretrei și duce la blocarea ei. Studiile nu au confirmat asta. În lucrarea de la Texas A&M (Howe și colaboratorii, 2000, 263 de pisici), operația făcută înainte de 24 de săptămâni nu a dus la mai multe probleme la niciun sistem al organismului decât castrarea la vârsta obișnuită, pe o perioadă mediană de urmărire de 37 de luni. Nici studiul Spain din 2004 nu a găsit o legătură între castrarea timpurie și boli grave.

La ce vârstă castrezi motanul

International Cat Care recomandă operația pe la 4 luni: de la această vârstă pisoii încep să se maturizeze. Centrul pentru Sănătatea Felinelor de la Cornell indică pentru castrare vârsta de 3-6 luni. Autorii studiului din 2004 recomandă direct să nu aștepți vârsta tradițională de 6-8 luni.

  • Pisoi de 4-6 luni: cel mai bun moment. Marcajul încă nu a apărut, iar recuperarea e rapidă.
  • Motan adult: poate fi castrat la orice vârstă, după examinare. Comportamentul sexual dispare, dar obiceiul de a marca, care durează de câțiva ani, poate rămâne parțial.
  • Rase mari (Maine Coon și altele asemenea): International Cat Care recomandă să discuți separat momentul cu medicul.

Nu amâna dacă în casă există o pisică nesterilizată. Potrivit International Cat Care, frații și surorile din același cuib se împerechează între ei imediat ce se maturizează.

Se poate fără operație: implantul hormonal

Există o alternativă temporară: implantul cu deslorelină. Se introduce sub piele și blochează producerea de testosteron. Într-un studiu european (Amaral și colaboratorii, 2023), implantul de 4,7 mg a fost pus la 154 de motani de casă, iar alți 51 au fost în grupul martor. Testosteronul a scăzut la nivelul unui motan castrat la 78 % dintre motani după o lună și jumătate, la 84 % după jumătate de an și la 62 % după un an. Marcajul, mieunatul insistent, agresivitatea și mirosul urinei s-au redus. Studiul a fost făcut de producătorul medicamentului, ține cont de asta. Implantul nu acționează imediat: în primele săptămâni motanul poate fi încă fertil.

Implantul e o opțiune dacă operația e deocamdată contraindicată sau decizia nu e încă luată. Efectul e reversibil, dar când revine fertilitatea e greu de prezis. Discută asta cu medicul. Acționează cam un an, apoi trebuie pus din nou. Pentru un motan de casă care nu va fi folosit la reproducere, operația e mai simplă: se face o singură dată.

Cum te pregătești și ce faci după operație

  • Fără mâncare înainte de anestezie. Medicul îți spune câte ore trebuie să stea nemâncat. Nu-i da „puțin” din milă, ca să nu-i fie foame: anestezia poate provoca vărsături, iar pentru un motan inconștient asta e periculos, stomacul gol scade acest risc. Dacă îi poți da apă, întreabă tot medicul.
  • Geanta de transport. Du motanul doar într-o geantă de transport închisă, nu în brațe: după anestezie e dezorientat și poate scăpa.
  • O cameră liniștită. ASPCA recomandă ca în primele zile motanul să stea într-o cameră mică și liniștită, cu apă, mâncare și o litieră curată.
  • Mâncarea. Acasă dă-i jumătate din porția obișnuită, iar seara porția obișnuită. Pofta de mâncare ar trebui să revină în 24 de ore.
  • Așternutul din litieră. Praful din așternut poate intra în incizii. ASPCA recomandă ca cel puțin o săptămână după castrare să pui în litieră hârtie mărunțită sau granule din hârtie în locul așternutului obișnuit.
  • Inciziile. Verifică scrotul de două ori pe zi, așa recomandă ASPCA. Dacă motanul și-l linge întruna sau scrotul e roșu și umflat, sună medicul.
  • Separat de pisică. Dacă în casă e o pisică nesterilizată, ține motanul separat de ea încă o lună: potrivit ASPCA, o poate lăsa gestantă timp de 30 de zile după operație.

La medic imediat dacă apatia durează mai mult de 24 de ore, apar vărsături sau diaree (ASPCA spune direct că nu sunt normale), motanul se chinuie la litieră, dar nu iese urină, sau incizia sângerează.

Cu mâncarea nu te grăbi: în primele zile după operație schimbi cât mai puțin. După una-două săptămâni poți trece treptat motanul adult pe hrană pentru pisici sterilizate: are mai puține calorii. Pisoiul are nevoie de hrană pentru pisoi până ajunge la talia de adult (cam până la 10 luni), doar că porția o măsori cu cântarul, nu „din ochi”. Mai multe despre alimentație găsești în articolul „Cu ce hrănim pisica sterilizată și cum îi menținem greutatea”, iar despre îngrijirea în primele zile după operație la pisici în articolul „Pisica după sterilizare: îngrijirea în primele zile”.

Întrebări frecvente

Motanul nu mai marchează după castrare?

În majoritatea cazurilor nu mai marchează, dar nu imediat: potrivit ASPCA, poate dura până la o lună. Cel mai bun rezultat îl obții dacă îl castrezi înainte de maturizarea sexuală. Aproximativ 10 % dintre motanii castrați continuă să marcheze, și atunci cauza se caută separat: stres, alte pisici, o boală a vezicii urinare.

Se schimbă firea motanului?

De obicei nu. Medicii veterinari de la Cornell scriu că după câteva săptămâni motanul se va purta, cel mai probabil, ca înainte, doar fără căutarea pisicii, mieunatul de noapte și bătăile. În schimb, începe să mănânce mai mult.

Se poate castra un motan adult sau în vârstă?

Se poate la orice vârstă, dacă medicul nu găsește la examinare contraindicații pentru anestezie. Unui motan în vârstă i se fac de obicei analize de sânge înainte de operație.

Are nevoie motanul de guler după castrare?

De cele mai multe ori nu: inciziile sunt mici, iar de obicei nu se pun fire de sutură pe piele. Gulerul de protecție, tip elisabetan, e necesar dacă motanul își linge insistent scrotul, iar decizia o ia medicul.

Trebuie neapărat să-l trec pe hrană pentru sterilizate?

Nu neapărat, important e să controlezi cantitatea de mâncare. Hrana pentru pisici sterilizate are mai puține calorii și îți ușurează controlul greutății, dar dacă motanul o primește fără măsură, tot se va îngrășa.

Surse

  • International Cat Care. Neutering your cat.
  • Cornell Feline Health Center. Spaying and Neutering.
  • ASPCA Spay/Neuter Alliance. After Surgery Instructions și ghidul pentru stăpâni (PDF).
  • Spain CV, Scarlett JM, Houpt KA. Long-term risks and benefits of early-age gonadectomy in cats. JAVMA, 2004. PubMed 14765796.
  • Howe LM și colab. Long-term outcome of gonadectomy performed at an early age or traditional age in cats. JAVMA, 2000. PubMed 11110455.
  • Fettman MJ și colab. Effects of neutering on bodyweight, metabolic rate and glucose tolerance of domestic cats. Res Vet Sci, 1997. PubMed 9243711.
  • Larsen JA. Risk of obesity in the neutered cat. JFMS, 2017. PMC11104111.
  • O’Neill DG și colab. Longevity and mortality of cats attending primary care veterinary practices in England. JFMS, 2015. PubMed 24925771.
  • Brodbelt DC și colab. The risk of death: the Confidential Enquiry into Perioperative Small Animal Fatalities. Vet Anaesth Analg, 2008. PubMed 18466167.
  • Amaral J și colab. Efficacy and Safety of 4.7 mg Deslorelin Acetate Implants as a Neutering Option in Male Cats. Animals, 2023. PMC9913284.
  • AAFP and ISFM Guidelines for Diagnosing and Solving House-Soiling Behavior in Cats. JFMS, 2014. PMC11148882.

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultația medicului veterinar. Decizia privind operația, momentul ei și anestezia ia-o împreună cu medicul care ți-a examinat motanul.