Iarba-m\u00e2\u021bei (catnip) este planta Nepeta cataria din familia lamiaceelor, nu o rud\u0103 a mentei piperate din buc\u0103t\u0103ria ta. Pisicile reac\u021bioneaz\u0103 la mirosul ei din cauza nepetalactonei, o substan\u021b\u0103 volatil\u0103 din frunze \u0219i tulpini: molecula ajunge pe epiteliul olfactiv \u0219i declan\u0219eaz\u0103 un scurt acces de rostogolire, frecare cu botul, salivare \u0219i zbenguial\u0103. \u021aine c\u00e2teva minute, apoi pisica \u00ee\u0219i pierde interesul pentru o vreme. Reac\u021bia este \u00eenn\u0103scut\u0103 \u0219i nu o au toate: cam una din trei pisici nu r\u0103spunde deloc la iarba-m\u00e2\u021bei, iar asta e normal, nu un defect. Iarba-m\u00e2\u021bei nu e drog, nu d\u0103 dependen\u021b\u0103 \u0219i \u00een cantit\u0103\u021bi rezonabile este sigur\u0103.<\/p>\n
Nepeta cataria este o plant\u0103 erbacee peren\u0103. Arealul natural se \u00eentinde din sudul Europei prin Orientul Apropiat \u0219i Asia p\u00e2n\u0103 \u00een Japonia, iar o popula\u021bie exist\u0103 \u0219i \u00een nord-vestul Marocului. \u00cen America de Nord a fost adus\u0103 \u0219i s-a s\u0103lb\u0103ticit. Seam\u0103n\u0103 cu roini\u021ba: frunze din\u021bate cu baza \u00een form\u0103 de inim\u0103, acoperite cu puf cenu\u0219iu, tulpin\u0103 p\u0103trat\u0103 \u00een sec\u021biune, flori mici albe cu puncte violete. \u00cen rom\u00e2n\u0103 i se mai spune \u0219i \u201ec\u0103tu\u0219nic\u0103\u201d, de\u0219i dic\u021bionarele dau numele acesta \u0219i altor plante din aceea\u0219i familie.<\/p>\n
Trei lucruri cu care o confunzi.<\/p>\n
Menta piperat\u0103 \u0219i menta de c\u00e2mp.<\/strong> Rude de familie, dar nu \u00eenlocuitori. Pisicile nu reac\u021bioneaz\u0103 la ele cum reac\u021bioneaz\u0103 la c\u0103tu\u0219nic\u0103, iar uleiul esen\u021bial concentrat de ment\u0103 piperat\u0103 este periculos pentru pisici: ficatul lor neutralizeaz\u0103 greu astfel de uleiuri, iar intoxica\u021bia e posibil\u0103 at\u00e2t prin lins, c\u00e2t \u0219i prin piele. Dac\u0103 pe ambalajul unei recompense scrie \u201ecu ment\u0103\u201d, uit\u0103-te ce fel de ment\u0103 e: la unele produse intr\u0103 \u00een compozi\u021bie chiar menta piperat\u0103 pentru arom\u0103, nu iarba-m\u00e2\u021bei.<\/p>\n Iarba pentru pisici.<\/strong> Sunt vl\u0103stari de ov\u0103z, gr\u00e2u sau orz \u00eentr-un ghiveci. Pisicile o mestec\u0103 pentru a scoate p\u0103rul \u00eenghi\u021bit \u0219i pentru pu\u021bin\u0103 fibr\u0103. Acolo nu exist\u0103 nepetalacton\u0103 \u0219i nici efect asupra comportamentului.<\/p>\n Valeriana.<\/strong> D\u0103 un tablou asem\u0103n\u0103tor de comportament, dar ac\u021bioneaz\u0103 prin alt\u0103 substan\u021b\u0103 \u0219i pe alt grup de pisici. Despre ea mai jos.<\/p>\n Substan\u021ba activ\u0103 este nepetalactona, un iridoid din uleiul esen\u021bial al plantei. Este volatil\u0103, deci lucreaz\u0103 chiar mirosul: pisicii \u00eei ajunge s\u0103 adulmece, nu trebuie s\u0103 m\u0103n\u00e2nce iarba.<\/p>\n Mult timp s-a crezut c\u0103 semnalul merge prin organul vomeronazal, structura olfactiv\u0103 suplimentar\u0103 din cerul gurii (pisicile o folosesc atunci c\u00e2nd \u201e\u00eencremenesc\u201d cu gura \u00eentredeschis\u0103 deasupra unui marcaj str\u0103in). Experimentul lui Hart \u0219i Leedy din 1985 a infirmat asta: scoaterea organului vomeronazal nu a sl\u0103bit reac\u021bia la iarba-m\u00e2\u021bei, iar \u00eendep\u0103rtarea bulbilor olfactivi a oprit-o imediat. Adic\u0103 pisica miroase iarba-m\u00e2\u021bei pur \u0219i simplu cu nasul obi\u0219nuit.<\/p>\n Tabloul comportamentului este adunat din buc\u0103\u021bi de programe \u00eenn\u0103scute diferite. Aceia\u0219i autori l-au descompus a\u0219a: adulmecatul \u0219i mestecatul vin din comportamentul alimentar, rostogolirea \u0219i frecarea cu botul din comportamentul sexual al pisicilor, loviturile cu laba \u00een sursa de miros din cel de joac\u0103, iar \u201e\u0219uturile\u201d cu labele din spate din cel de v\u00e2n\u0103toare. Elementele vin amestecat \u0219i f\u0103r\u0103 o ordine strict\u0103. Nu e corect s\u0103 nume\u0219ti totul \u201eexcita\u021bie sexual\u0103\u201d. R\u0103spund \u0219i motanii, \u0219i pisicile, sterilizate sau nu: sexul \u0219i sterilizarea nu influen\u021beaz\u0103 dac\u0103 apare sau nu reac\u021bia. Forma ei, zbenguial\u0103 activ\u0103 sau mo\u021b\u0103ial\u0103 lini\u0219tit\u0103, \u021bine de v\u00e2rst\u0103 \u0219i de sex, iar sterilizarea timpurie vizibil mai pu\u021bin.<\/p>\n \u00cen 2021 un grup japonez condus de Miyazaki a ar\u0103tat \u00eenc\u0103 o latur\u0103 a pove\u0219tii. Substan\u021ba principal\u0103 din matatabi care declan\u0219eaz\u0103 reac\u021bia s-a dovedit a fi nepetalactolul, rud\u0103 apropiat\u0103 a nepetalactonei. Acesta cre\u0219te nivelul de beta-endorfin\u0103 din s\u00e2ngele pisicilor, iar blocarea receptorilor opioizi stinge reac\u021bia. Rostul \u00eentregului spectacol s-a dovedit a fi practic: rostogolindu-se \u0219i frec\u00e2ndu-se cu botul, pisica transfer\u0103 iridoidul pe blan\u0103, iar acesta alung\u0103 \u021b\u00e2n\u021barii din specia Aedes albopictus. Nepetalactona din iarba-m\u00e2\u021bei lucreaz\u0103 la fel. Continuarea aceluia\u0219i grup, \u00een 2022, a explicat de ce pisicile strivesc \u0219i mestec\u0103 frunzele: frunza deteriorat\u0103 elibereaz\u0103 \u00een aer de c\u00e2teva ori mai mul\u021bi iridoizi. La c\u0103tu\u0219nic\u0103 cre\u0219terea e de peste dou\u0103zeci de ori, la matatabi de circa zece ori dup\u0103 din\u021bii pisicii \u0219i de patruzeci de ori dac\u0103 frunza e fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 cu m\u00e2na. La matatabi se schimb\u0103 \u0219i setul de substan\u021be, la c\u0103tu\u0219nic\u0103 nu: acolo nepetalactona ocup\u0103 peste 99% \u0219i \u00eenainte, \u0219i dup\u0103 deteriorare.<\/p>\n Sensibilitatea la c\u0103tu\u0219nic\u0103 se mo\u0219tene\u0219te. Lucrarea clasic\u0103 a lui Todd din 1962, publicat\u0103 \u00een Journal of Heredity, a analizat pedigriuri de pisici \u0219i a descris sensibilitatea ca pe un caracter transmis autozomal dominant. E\u0219antionul de acolo e mic, 84 de animale, iar Todd \u00eensu\u0219i scria c\u0103 datele lui nu permit concluzii despre c\u00e2t de complet se manifest\u0103 caracterul. De atunci \u00een literatur\u0103 se men\u021bine estimarea: cam o pisic\u0103 din trei nu reac\u021bioneaz\u0103 la iarba-m\u00e2\u021bei. Lucrarea lui Bol \u0219i a colegilor (2017, o sut\u0103 de pisici din ad\u0103posturi, case \u0219i o clinic\u0103 veterinar\u0103) a dat exact asta: nu au r\u0103spuns 32 de animale din 99, adic\u0103 32%.<\/p>\n V\u00e2rsta conteaz\u0103 \u0219i ea. La pisoii mai mici de \u0219ase-opt s\u0103pt\u0103m\u00e2ni reac\u021bia lipse\u0219te complet, iar pe deplin se contureaz\u0103 pe la trei luni. A\u0219a c\u0103 \u201episoiul meu e indiferent la \u0219oricelul cu c\u0103tu\u0219nic\u0103\u201d la dou\u0103 luni nu spune nimic despre ce va fi la jum\u0103tate de an.<\/p>\n Reac\u021bia nu apare doar la pisicile de cas\u0103, dar nici felinele s\u0103lbatice nu o au toate. \u00cen aceea\u0219i lucrare a lui Bol au fost testate felinele mari: dintre cei nou\u0103 tigri, doar unul a b\u0103gat de seam\u0103 iarba-m\u00e2\u021bei, ceilal\u021bi opt au r\u0103mas indiferen\u021bi. Leii \u0219i jaguarii, dimpotriv\u0103, sunt descri\u0219i \u00een literatur\u0103 ca foarte sensibili la iarba-m\u00e2\u021bei.<\/p>\n Un episod tipic \u021bine \u00eentre 5 \u0219i 15 minute. Pisica adulmec\u0103, linge \u0219i mestec\u0103 iarba, se freac\u0103 de ea cu capul \u0219i cu obrajii, se tr\u00e2nte\u0219te pe o parte \u0219i se rostogole\u0219te, toarce, uneori saliveaz\u0103 \u0219i face c\u00e2teva salturi bru\u0219te. Apoi interesul dispare, iar imediat nu po\u021bi s\u0103 \u00eel readuci: urmeaz\u0103 o perioad\u0103 \u00een care nu mai r\u0103spunde la miros. C\u00e2t \u021bine exact nu s-a m\u0103surat, descrierile merg de la c\u00e2teva minute p\u00e2n\u0103 la o or\u0103.<\/p>\n O parte dintre pisici se poart\u0103 invers: \u00een loc de zbenguial\u0103 se lini\u0219tesc, se \u00eentind \u0219i mo\u021b\u0103ie l\u00e2ng\u0103 sursa de miros. Ambele variante sunt normale.<\/p>\n Rar apare supraexcitarea: pisica \u00eencepe s\u0103 mu\u0219te \u0219i s\u0103 loveasc\u0103 serios cu laba dac\u0103 o atingi \u00een acel moment. Aici regula e simpl\u0103: \u00een timpul reac\u021biei retrage m\u00e2inile \u0219i las-o s\u0103 se descurce singur\u0103 cu juc\u0103ria.<\/p>\n Da, dac\u0103 o folose\u0219ti normal. La pisici nu au fost descrise cazuri de dependen\u021b\u0103 sau de sindrom de sevraj, iar doza nu trebuie m\u0103rit\u0103. Cercet\u0103torii \u00eencadreaz\u0103 c\u0103tu\u0219nica \u0219i cele trei plante analoge ale ei la categoria sigure \u0219i f\u0103r\u0103 poten\u021bial de dependen\u021b\u0103.<\/p>\n Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 totu\u0219i: dac\u0103 pisica m\u0103n\u00e2nc\u0103 mult\u0103 iarb\u0103 uscat\u0103 dintr-o dat\u0103, sunt posibile voma \u0219i scaunul moale. Trec de la sine \u00een c\u00e2teva ore, dar e un motiv s\u0103 dai c\u0103tu\u0219nica pe por\u021bii, nu s\u0103 umpli bolul. La pisicile cu stomac sensibil e mai bine s\u0103 te limitezi la mirosul de pe juc\u0103rie.<\/p>\n Separat despre pisicile gestante: pe ele nu exist\u0103 deloc cercet\u0103ri. Pruden\u021ba vine din fitoterapia uman\u0103, unde c\u0103tu\u0219nica figureaz\u0103 ca remediu slab care influen\u021beaz\u0103 uterul. Nici date directe despre efecte nocive la pisicile gestante nu exist\u0103, a\u0219a c\u0103 decizia e simpl\u0103: f\u0103r\u0103 un motiv anume nu \u00eei da, iar dac\u0103 ai \u00eendoieli, \u00eentreab\u0103 medicul.<\/p>\n Accesul liber permanent nu are rost. Dac\u0103 juc\u0103ria cu c\u0103tu\u0219nic\u0103 zace pe jos non-stop, efectul de obicei se stinge: \u0219i mirosul se evapor\u0103, \u0219i pisica se obi\u0219nuie\u0219te cu el. Aici nu exist\u0103 m\u0103sur\u0103tori, e practica proprietarilor \u0219i a cresc\u0103torilor. \u021aine astfel de juc\u0103rii \u00eentr-un borcan \u00eenchis \u0219i scoate-le la joac\u0103.<\/p>\n Indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de iarba-m\u00e2\u021bei nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 stimulentele vegetale nu i se potrivesc deloc pisicii tale. \u00cen studiul lui Bol din 2017 la o sut\u0103 de pisici li s-au oferit patru plante, iar rezultatele au diferit mult: matatabi (Actinidia polygama, silver vine) a provocat reac\u021bie la 79 de pisici, iarba-m\u00e2\u021bei la 68, caprifoiul t\u0103t\u0103resc la 53, valeriana la 47. Esen\u021bialul pentru practic\u0103: din 31 de pisici care nu au r\u0103spuns la c\u0103tu\u0219nic\u0103, la matatabi au reac\u021bionat 22, adic\u0103 71%.<\/p>\n Ce \u00eenseamn\u0103 asta \u00een magazin. Dac\u0103 juc\u0103riile cu c\u0103tu\u0219nic\u0103 nu func\u021bioneaz\u0103 la tine acas\u0103, pasul urm\u0103tor sunt be\u021bi\u0219oarele sau pudra de matatabi. Valeriana se vinde de obicei sub form\u0103 de pernu\u021be cu r\u0103d\u0103cin\u0103 uscat\u0103; mirosul ei e puternic \u0219i nepl\u0103cut pentru om, \u00een schimb o parte dintre pisicile care nu r\u0103spund la iarba-m\u00e2\u021bei o prefer\u0103 tocmai pe ea. Caprifoiul se g\u0103se\u0219te ca ni\u0219te cuburi de lemn, pisica le roade \u0219i se freac\u0103 de ele.<\/p>\n Iarba-m\u00e2\u021bei nu e doar o distrac\u021bie de cinci minute. Are trei utiliz\u0103ri care chiar merg.<\/p>\n Pisicile de apartament cu kilograme \u00een plus se joac\u0103 f\u0103r\u0103 chef. C\u0103tu\u0219nica porne\u0219te activitatea acolo unde \u0219oricelul obi\u0219nuit nu mai merge. Presar\u0103 pu\u021bin\u0103 iarba-m\u00e2\u021bei pe o undi\u021b\u0103 cu pene<\/a> sau ia o minge cu c\u0103tu\u0219nic\u0103, \u0219i pisica va avea ce fug\u0103ri. Sortimentul nostru de juc\u0103rii pentru pisici<\/a> include \u0219i variante cu c\u0103tu\u0219nic\u0103, \u0219i obi\u0219nuite: alterneaz\u0103-le, ca interesul s\u0103 nu dispar\u0103.<\/p>\n Asta e cea mai subestimat\u0103 metod\u0103. Pisica zg\u00e2rie canapeaua \u00een loc de st\u00e2lpul de zg\u00e2riat? Pulverizeaz\u0103 pe st\u00e2lp spray cu c\u0103tu\u0219nic\u0103 \u0219i pune-l l\u00e2ng\u0103 locul stricat. Schema detaliat\u0103 de reeducare e \u00een articolul despre pisica ce zg\u00e2rie mobila<\/a>, iar st\u00e2lpii de zg\u00e2riat<\/a> alege-i dup\u0103 \u00een\u0103l\u021bime: pisica trebuie s\u0103 se poat\u0103 \u00eentinde complet. La fel merge \u0219i cu un culcu\u0219 nou, cu o c\u0103su\u021b\u0103 \u0219i cu orice obiect pe care pisica \u00eel ignor\u0103.<\/p>\n C\u0103tu\u0219nica ajut\u0103 la acomodare acolo unde pisicii \u00eei e team\u0103. Dac\u0103 urmeaz\u0103 o c\u0103l\u0103torie, las-o s\u0103 se obi\u0219nuiasc\u0103 din timp cu geanta sau cu\u0219ca de transport<\/a>: cu o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenainte de plecare las-o deschis\u0103 \u00een camer\u0103 \u0219i o dat\u0103 la dou\u0103 zile arunc\u0103 \u00een\u0103untru o juc\u0103rie cu c\u0103tu\u0219nic\u0103. Nu merge la toate, dar la pisicile sensibile la c\u0103tu\u0219nic\u0103 diferen\u021ba se vede.<\/p>\n Ca s\u0103 obi\u0219nuie\u0219ti pisica cu un obiect, nu \u00eei trebuie iarba-m\u00e2\u021bei cu gr\u0103mada: ajunge un praf sau dou\u0103 pulveriz\u0103ri. Re\u00eennoie\u0219te o dat\u0103 la c\u00e2teva zile, fiindc\u0103 mirosul se evapor\u0103.<\/p>\nDe ce reac\u021bioneaz\u0103 pisicile: nepetalactona \u0219i nasul<\/h2>\n
Nu reac\u021bioneaz\u0103 toate: genetic\u0103, v\u00e2rst\u0103, specie<\/h2>\n
Cum arat\u0103 reac\u021bia \u0219i c\u00e2t \u021bine<\/h2>\n
Este iarba-m\u00e2\u021bei sigur\u0103<\/h2>\n
Dac\u0103 pisica nu reac\u021bioneaz\u0103: matatabi, caprifoi, valerian\u0103<\/h2>\n
La ce \u00ee\u021bi folose\u0219te cu adev\u0103rat iarba-m\u00e2\u021bei<\/h2>\n
Urne\u0219te o pisic\u0103 sedentar\u0103<\/h3>\n
Mut\u0103 pisica pe obiectul de care ai nevoie<\/h3>\n
Scade tensiunea \u00eentr-un loc necunoscut<\/h3>\n
Forme de prezentare \u0219i ce alegi<\/h2>\n